Lumea a continuat să se confrunte cu temperaturi „remarcabile” în aprilie, marcate de un nou record lunar de căldură atât pe uscat, cât şi la suprafaţa oceanelor, conform celei mai recente evaluări a observatorului european Copernicus publicată miercuri şi citată de AFP, potrivit Agerpres.
Fenomenul climatic natural El Nino „a continuat să slăbească”, lăsând să se întrevadă un posibil răgaz mai târziu în cursul acestui an, dar fără a schimba tendinţa de fond a încălzirii alimentate de arderea masivă a petrolului, cărbunelui şi gazelor fosile.
– Peste pragul de 1,5 grade Celsius –
Începând din iunie anul trecut, fiecare lună şi-a depăşit propriul record lunar de căldură.
Aprilie 2024 nu face excepţie de la această regulă, cu o temperatură medie de 15,03 grade Celsius, cu 1,58 grade Celsius mai mare comparativ cu o lună aprilie normală în climatul din perioada preindustrială (1850-1900).
„Deşi neobişnuită, o astfel de serie de recorduri lunare fusese deja observată în 2015/2016”, a precizat Copernicus.
În ultimele 12 luni, temperatura globală a fost, în medie, cu 1,61 grade Celsius mai ridicată comparativ cu perioada preindustrială, depăşind limita de 1,5 grade Celsius stabilită prin Acordul de la Paris din 2015. Însă, această anomalie ar trebui calculată ca medie pe mai multe decenii pentru a se putea spune că a fost atins acest prag critic.
Cu toate acestea, cifrele arată „cât de remarcabile sunt condiţiile de temperatură globală pe care le cunoaştem în prezent”, a subliniat Julien Nicolas, climatolog în cadrul serviciului pentru schimbări climatice al Copernicus (C3S), într-un interviu acordat AFP.
Luna trecută a fost, de asemenea, a doua cea mai caldă lună aprilie înregistrată vreodată în Europa, la fel ca martie şi întreaga perioadă de iarnă.
– Contraste meteorologice –
„Fiecare grad suplimentar de încălzire globală este însoţit de evenimente meteorologice extreme, care sunt atât mai intense, cât şi mai probabile”, a subliniat Julien Nicolas, în contextul în care ultimele săptămâni au fost marcate de valuri de căldură extreme în Asia, din India până în Vietnam, în timp ce sudul Braziliei s-a confruntat cu inundaţii mortale.
Cu toate acestea, în ceea ce priveşte precipitaţiile, Copernicus nu prezintă tendinţe clare pentru luna aprilie: luna a fost mai umedă decât în mod normal într-o regiune extinsă a Europei, dar mai secetoasă în sudul continentului.
Acelaşi contrast a existat în afara Europei: într-o regiune extinsă a Americii de Nord, în Asia Centrală şi de Est, în Golf şi în sudul Braziliei, precipitaţiile extreme au provocat inundaţii. Însă, în nordul Mexicului, în jurul Mării Caspice şi într-o mare parte a Australiei, a dominat seceta.
Oceane: o uşoară inflexiune –
Temperatura de la suprafaţa oceanelor a depăşit din nou un record lunar în aprilie, cu 21,04 grade Celsius, în medie, excluzând zonele apropiate de poli, ceea ce marchează al 13-lea record lunar consecutiv.
Această supraîncălzire ameninţă vieţuitoarele marine, provoacă un plus de umiditate în atmosferă şi ameninţă capacitatea oceanelor de a-şi îndeplini rolul crucial de a absorbi emisiile de gaze cu efect de seră de origine umană.
Cu toate acestea, temperatura a înregistrat o uşoară inflexiune în raport cu luna martie când a fost stabilit un record istoric pentru toate lunile la un loc: 21,07 grade Celsius.
– El Nino se calmează –
Fenomenul climatic natural El Nino „a continuat să slăbească” în aprilie îndreptându-se către „condiţii neutre”, a estimat Copernicus.
Această variaţie naturală vizează zona ecuatorială a Oceanului Pacific şi duce la o încălzirea globală.
El Nino „a atins apogeul la începutul anului”, a notat Julien Nicolas, ceea ce poate explica o uşoară inflexiune a temperaturilor medii în aprilie comparativ cu martie.
„Proiecţiile indică o posibilă tranziţie la condiţiile La Nina în a doua jumătate a anului, însă condiţiile sunt încă destul de incerte”, a continuat climatologul.
La Nina este omologul lui El Nino, care produce efecte opuse. Însă, sfârşitul El Nino nu va schimba cu nimic tendinţa de încălzire de fond.
„Acest fenomen se suprapune tendinţelor pe termen lung care persistă şi care sunt direct asociate cu încălzirea legată de creşterea concentraţiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă şi de cantităţile de căldură care sunt absorbite şi stocate în special în oceane”, a sublinia Nicolas.
– 2024, spre noi recorduri? –
Aceste tendinţe vor continua „să împingă temperaturile globale spre noi recorduri”, a estimat Carlo Buontempo, directorul C3S.
La sfârşitul lunii martie, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a avertizat că există o „mare probabilitate” ca şi în 2024 să se înregistreze temperaturi record, în timp ce 2023 a încheiat un deceniu de temperaturi record, împingând planeta „pe marginea prăpastiei”.
Pentru Julien Nicolas, însă, este „încă puţin cam devreme” pentru a se putea prezice dacă vor fi doborâte noi recorduri, având în vedere caracterul excepţional al anului 2023
Planeta noastră continuă să se încălzească, în ciuda pandemiei care a redus semnificativ nivelul de activitate umană și a atenuat poluarea. Potrivit cercetătorilor de la NASA și NOAA (Administrația Națională pentru Oceanografie și Atmosferă), aprilie 2020 a fost a douăsprezecea cea mai caldă lună din istoria înregistrărilor meteorologice.
Această tendință a încălzirii globale este o dovadă clară că schimbările climatice rămân o preocupare majoră pentru întreaga noastră planetă. Deși unii sceptici continuă să nege sau să minimalizeze efectele încălzirii globale, indicele global al temperaturilor în aprilie a fost cu 1,13 grade Celsius mai mare decât media perioadei 1951-1980.
Această tendință a încălzirii globale este agravată de fenomenul El Nino, care este un ciclu climatic oceanic și atmosferic care poate aduce vreme extremă în întreaga lume. În ultimii ani, El Nino a avut un efect puternic asupra încălzirii globale, rezultând în temperaturi mai ridicate în luna aprilie față de media perioadei 1951-1980.
În aprilie 2020, odată cu atenuarea fenomenului El Nino, se credea că temperaturile globale se vor stabiliza sau poate chiar scădea ușor. Cu toate acestea, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece schimbările climatice au o inerție, ceea ce înseamnă că efectele încălzirii globale se resimt și după ce cauzele inițiale s-au atenuat.
Potrivit unui studiu recent, efectele încălzirii globale se resimt cel mai puternic în regiunile polare. Acestea includ topirea calotelor glaciare și a ghețarilor, acidificarea oceanelor și creșterea nivelului mării. Topirea calotelor glaciare și a ghețarilor în Groenlanda și Antarctica poate duce la creșterea nivelului mării, care poate afecta terenurile de coastă și comunitățile de acolo.
De asemenea, schimbările climatice au un impact asupra biodiversității și a ecosistemelor. În anumite regiuni, schimbările temperaturilor pot duce la distrugerea habitatelor naturale, alterând astfel ciclurile de reproducere și migrarea animalelor sălbatice, ceea ce poate duce la extincția speciilor. De asemenea, schimbările climatice pot duce la creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi uraganele și secetele, afectând agricultura și siguranța alimentară a populației.
Un alt impact major al schimbărilor climatice este poluarea aerului, care poate duce la afecțiuni respiratorii și boli cronice la oameni. Deși nivelul de activitate umană a scăzut considerabil în ultimele luni din cauza pandemiei, noxele rămân în atmosferă și, odată cu reluarea activităților economice, acestea vor fi distribuite din nou. Prin urmare, este important să continuăm să luăm măsuri pentru a reduce poluarea și a proteja mediul înconjurător.
Pentru a încetini ritmul încălzirii globale și a proteja planeta noastră, este necesar să luăm măsuri imediate. Iată câteva sfaturi practice pe care le putem urma pentru a contribui la reducerea impactului schimbărilor climatice:
– Reducerea consumului de energie: lucrurile mici fac diferența. În casă, putem închide lumina când ieșim din cameră sau putem înlocui becurile clasice cu becuri LED. De asemenea, putem alege aparate electrocasnice cu eficiență energetică mai mare și să le închidem de la priză atunci când nu le folosim.
- Utilizarea transportului durabil: reducerea utilizării mașinilor personale și trecerea la mijloacele de transport durabile, cum ar fi bicicletele, scuterele sau transportul în comun, poate ajuta la scăderea emisiilor de dioxid de carbon.
- Reciclarea și compostarea: prin reciclarea materialelor și compostarea deșeurilor organice, putem reduce poluarea și defrișarea pentru a obține noi materiale.
– Consumul alimentelor locale și de sezonalitate: transportul și depozitarea alimentelor generează emisii de dioxid de carbon. Alegerea alimentelor locale și de sezonalitate reduce poluarea și sprijină economia locală.
– Plantarea de arbori: arborii absorb dioxidul de carbon și ajută la îmbunătățirea calității aerului. Participarea la programe de împădurire sau plantarea de arbori în zonele verzi din oraș poate avea un impact pozitiv asupra mediului.
Pe lângă aceste măsuri, este important să susținem politici și inițiative care promovează energiile regenerabile, reducerea emisiilor de dioxid de carbon și protecția mediului înconjurător.
În concluzie, schimbările climatice și încălzirea globală continuă să fie o amenințare majoră pentru planeta noastră. Fenomenul El Nino poate juca un rol important în această tendință, dar trebuie să conștientizăm că acțiunile noastre (și a industriei) sunt esențiale pentru a reduce impactul și a proteja mediul înconjurător pentru generațiile viitoare. Așadar, să începem să acționăm acum pentru a apăra planeta noastră.
