Curtea de Conturi a realizat un audit al performanţei la Portul Constanţa, stabilind că acesta s-a dezvoltat sub potenţial. Doar puţin peste 23.000 de pasageri au tranzitat portul, în întreaga perioadă, deşi are o capacitate de 100.000 de pasageri pe an. De asemenea, din 2018, portul şi-a pierdul locul în primele 20 din Europa, iar în perioada 2016 – 2022 ”România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale”, arată Raportul. Specialiştii au făcut recomandări pentru creşterea atractivităţii şi competitivităţii, potrivit news.ro
”Curtea de Conturi recomandă conducerii Portului Constanţa să întreprindă demersuri pentru creşterea cotei de piaţă a Portului la nivel regional, îndeosebi pe segmentul mărfurilor containerizate, inclusiv pentru creşterea competitivităţii serviciilor oferite comparativ cu porturile regionale concurente. De asemenea, Curtea recomandă analizarea cauzelor care au dus la nerealizarea proiectelor de investiţii, precum şi luarea măsurilor necesare în vederea utilizării infrastructurii portuare în condiţii de eficienţă economică”, a transmis, miercuri, Curtea de Conturi într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, recomandările au fost emise în contextul misiunii de audit ”Performanţa administrării infrastructurii portuare şi a conectivităţii Portului Constanţa la infrastructura naţională de transport rutier şi feroviar”.
Misiunea de audit a avut loc în perioada 28 februarie 2023 – 8 decembrie 2023 şi a vizat intervalul ianuarie 2016 – decembrie 2022.
Potrivit documentului citat, auditul s-a desfăşurat la principalele instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul administrării şi gestionării infrastructurii portuare, precum şi infrastructurii rutiere şi feroviare care asigură conexiunea Portului Constanţa cu regiunile deservite, respectiv: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CNAPM CT), Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A. (CN CFR) şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR).
”Potrivit concluziilor auditului, în perioada menţionată, România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport. Demersurile întreprinse la nivelul României nu au fost eficace pentru dezvoltarea echilibrată a modurilor de transport şi pentru promovarea unor modalităţi de transport mai eficiente şi mai sustenabile. Activitatea CNAPM CT nu s-a desfăşurat într-un mediu stabil şi pe baza unor indicatori cheie de performanţă, adaptaţi specificului activităţii, care să asigure folosirea eficientă a resurselor şi implementarea unei strategii adecvate de dezvoltare pe termen lung a Portului Constanţa. În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei”, a mai transmis Curtea de Conturi.
Potrivit comunicatului citat, conducerea Companiei a fost asigurată preponderent de administratori şi directori provizorii, ale căror contracte de mandat/administrare nu au cuprins obiective şi criterii de performanţă care să facă posibilă monitorizarea eficientă a performanţei managementului de către autoritatea publică tutelară.
”Demersurile CNAPM CT pentru atragerea unor fluxuri suplimentare de mărfuri au fost numai parţial eficace, comparativ cu alte porturi din regiune, se menţionează în sinteza raportului de audit. Din punct de vedere al cantităţii de marfă manipulată, în perioada auditată, Portul Constanţa şi-a îmbunătăţit poziţia în topul porturilor europene care transportă anual peste un milion de tone de mărfuri. Cu toate acestea, România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantităţii de marfă manipulată prin porturile maritime, deşi Portul Constanţa beneficiază de o poziţie geografică avantajoasă”, se mai arată în comunicat.
Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte traficul de containere, Portul Constanţa ”nu a reuşit să recâştige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deţinut anterior perioadei auditate”.
”Spre deosebire de Portul Constanţa, unele porturi europene au raportat creşteri substanţiale în ce priveşte traficul de containere. În acest context, începând cu anul 2018, Portul Constanţa şi-a pierdut poziţia în topul primelor 20 de porturi europene clasificate în funcţie de volumul containerelor manipulate. Din punct de vedere al tarifelor aplicate la navele maritime, Portul Constanţa este competitiv faţă de porturile concurente de la Marea Neagră, dar nu este competitiv faţă de porturile de la Marea Adriatică. În acest context, în opinia echipei de audit, este necesară o analiză a politicii tarifare, precum şi a costurilor pe care se fundamentează valoarea tarifelor, în vederea creşterii atractivităţii şi competitivităţii portului, ca alternativă la rutele actuale de transport al mărfurilor”, a mai transmis Curtea de Conturi.
De asemenea, potrivit Raportului, terminalul de pasageri al Portului Constanţa a fost subutilizat în perioada auditată. Numai 23.083 de pasageri au tranzitat Portul Constanţa în perioada 2016-2022, în condiţiile în care terminalul are o capacitate de operare de 100.000 de pasageri pe an.
”Comparativ cu alte porturi europene, numărul pasagerilor care au făcut escală în Portul Constanţa a fost nesemnificativ şi a scăzut faţă de anul 2016, cu impact negativ asupra rezultatelor din această activitate”, mai arată Curtea de Conturi.
Potrivit acesteia, Compania are în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, dar şi terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic.
”Acestea constituie un potenţial major de dezvoltare a Portului Constanţa, care ar putea contribui semnificativ la creşterea veniturilor companiei şi la consolidarea rolului strategic al portului în regiune, menţionează auditorii. În perioada auditată, gradul de realizare a investiţiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanţa şi, implicit, la creşterea atractivităţii şi competitivităţii portului. Cu excepţia anului 2022, CNAPM CT nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a utiliza peste 50% din veniturile proprii obţinute din exploatarea infrastructurii portuare pentru întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea acesteia. De altfel, începând cu anul 2022, după declanşarea războiului din Ucraina, s-a înregistrat o creştere a traficului de mărfuri din Portul Constanţa, accentuându-se necesitatea modernizării căilor de comunicaţii rutiere existente în incinta portului şi dezvoltării de noi obiective rutiere, care să acopere necesarul de infrastructură rutieră (drumuri, pasaje, parcări etc.) pentru satisfacerea cererii de transport şi fluidizarea traficului de marfă”, se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit auditorilor, pentru a se asigura eficacitatea investiţiilor în Portul Constanţa, creşterea atractivităţii şi competitivităţii acestuia, sunt necesare investiţii suplimentare în reţeaua de drumuri, căi ferate şi căi navigabile interioare.
Curtea de Conturi: România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale în perioada 2016-2022 – Portul Constanța, performanță sub potențial
Cu o lungă și bogată istorie maritimă, România are unul dintre cele mai importante porturi din Marea Neagră - Portul Constanța. Acesta reprezintă un punct de referință major pentru transportul naval și comerțul internațional al țării. Cu toate acestea, în ciuda potențialului său, performanțele portului au fost sub așteptări în ultimii ani. Potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, acest lucru se datorează lipsei unei strategii coerente de dezvoltare a transporturilor navale în perioada 2016-2022.
Ce este Curtea de Conturi și care este rolul său?
Curtea de Conturi este una dintre cele mai importante instituții de control și verificare a cheltuielilor publice din România. Acest organism independent, format din persoane cu experiență și competențe în domeniul financiar-contabil, are ca scop monitorizarea, auditarea și evaluarea eficienței cheltuielilor publice și a modului în care acestea sunt gestionate. Printre alte atribuții, Curtea de Conturi analizează și eficiența și eficacitatea politicilor publice, precum și modul în care instituțiile guvernamentale și locale își îndeplinesc obligațiile legale în ceea ce privește utilizarea resurselor publice.
Rolul Curții de Conturi în evaluarea performanțelor portului Constanța
În luna martie 2021, Curtea de Conturi a publicat un raport intitulat „Controlul eficienței și eficacității activității de transport naval în Portul Constanța în perioada 2016-2022”. Obiectivul acestui raport a fost evaluarea implementării strategiilor de dezvoltare a transporturilor navale în Portul Constanța și a impactului acestora asupra performanțelor portului.
Pe baza analizei, Curtea de Conturi a concluzionat că România nu a avut o strategie coerentă de dezvoltare a transporturilor navale în perioada 2016-2022. Au existat mai multe proiecte și strategii de dezvoltare, însă acestea nu au fost implementate în întregime sau nu au fost monitorizate în mod corespunzător. De asemenea, nu a existat o coordonare eficientă între instituțiile implicate în dezvoltarea portului.
Performanțele portului Constanța în perioada analizată
Portul Constanța este cel mai mare port din România și unul dintre cele mai mari porturi din Marea Neagră, cu o poziție strategică în transportul naval și comerțul internațional. Cu toate acestea, în ultimii ani, performanțele portului au fost sub așteptări, iar această tendință a fost confirmată și de raportul Curții de Conturi.
În ceea ce privește traficul de mărfuri înregistrat în port în perioada 2016-2020, acesta a suferit o scădere semnificativă, în special în ceea ce privește traficul de mărfuri generale și cel de conteneire. De asemenea, Portul Constanța a pierdut și cota de piață în Marea Neagră, iar rivalii săi, cum ar fi porturile din Ucraina și Turcia, au înregistrat creșteri semnificative.
Cauzele performanțelor sub așteptări ale portului Constanța
Conform raportului Curții de Conturi, principalele cauze ale performanțelor sub așteptări ale portului Constanța sunt:
1. Lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a transporturilor navale – ca urmare a lipsei unei strategii clare și a coordonării defectuoase, numeroase proiecte și investiții în portul Constanța nu au fost eficiente sau nu s-au concretizat în rezultate palpabile.
2. Coordonarea defectuoasă între instituțiile implicate – colaborarea ineficientă între entitățile implicate în dezvoltarea portului Constanța și lipsa unui responsabil clar pentru implementarea proiectelor au dus la întârzieri și pierderi financiare.
3. Infrastructură și echipamente învechite – în ultimii ani, investițiile în modernizarea și extinderea infrastructurii portului și a echipamentelor s-au dovedit insuficiente.
Beneficii potențiale și perspective de dezvoltare pentru portul Constanța
Portul Constanța are un potențial uriaș și poate juca un rol important în dezvoltarea economică a României și în creșterea exporturilor și a comerțului internațional. Cu toate acestea, pentru a-și atinge adevăratul potențial, este nevoie de adoptarea unei strategii clare și coerente de dezvoltare a transporturilor navale în Portul Constanța.
Există deja câteva măsuri propuse pentru a îmbunătăți performanțele portului și pentru a-și recâștiga cota de piață în Marea Neagră. Acestea includ modernizarea infrastructurii, investiții în echipamente și tehnologii de ultimă generație, dar și o coordonare mai strânsă între entitățile implicate în dezvoltarea portului.
În plus, prin dezvoltarea unor parteneriate cu alte țări și porturi importante din regiune, Portul Constanța poate atrage noi clienți și poate diversifica gamele de servicii oferite.
Și, nu în ultimul rând, este esențială o monitorizare riguroasă a implementării strategiilor de dezvoltare și a rezultatelor obținute, precum și o colaborare eficientă între toate entitățile implicate.
În concluzie, raportul Curții de Conturi pune în evidență problemele majore cu care se confruntă Portul Constanța și necesitatea unei strategii coerente de dezvoltare a transporturilor navale în perioada 2016-2022. Este imperios să se ia măsuri urgente și eficiente pentru a îmbunătăți performanțele portului și a-și atinge potențialul maxim în următorii ani.
