Economia subterană a înregistrat un declin semnificativ în Grecia, din 2013 în 2021, excluzând anul pandemiei 2020, se arată într-un raport al specialiştilor de la Fondul Monetar Internaţional, informează publicaţia Kathimerini.
Conform FMI, economia subterană s-a consolidat în perioada de vârf a crizei datoriilor, ajungând la 30% din PIB în 2013. Creşterea a fost determinată de recesiunea severă, deteriorarea acordării stimulentelor fiscale şi erodarea culturii plăţilor în Grecia. De la acest nivel, economia subterană a scăzut la 16% din PIB în 2021, potrivit Agerpres.
Există de asemenea disparităţi semnificative la nivel regional în privinţa reducerii economiei subterane, variind de la 5% din PIB-ul local în vestul Macedoniei, la 18% din PIB în Creta. Declinul este mai accentuat în Attica şi în insule şi mai redus în zonele rurale din Grecia.
Potrivit FMI, acest declin al banilor ilegali este de asemenea reflectat de creşterea veniturilor din încasări fiscale cu 4% din PIB. De asemenea, există o corelare puternică între dezvoltarea infrastructurii digitale şi a tranzacţiilor electronice şi scăderea economiei subterane.
Şi colectarea TVA s-a îmbunătăţit în Grecia în perioada 2013 – 2021, arată datele Comisiei Europene.
Declinul semnificativ al economiei subterane din ultimii ani este rezultatul mai multor factori: introducerea unor reglementări mai stricte contra evaziunii fiscale şi infracţiunilor financiare, o flexibilitate mai mare pe piaţa muncii, majorarea stimulentelor pentru care raportează neregulile, progrese semnificative în digitalizare şi modernizarea sistemului informatic de pe piaţa muncii, care a redus forţa de muncă nedeclarată, susţine FMI.
