Ediţia din 2024 a concursului Eurovision se deschide marţi la Malmo, în sudul Suediei, în umbra războiului din Gaza. În centrul discuţiilor se află participarea Israelului la competiţia cu o vechime de aproape 70 de ani, care reuneşte în acest an 37 de ţări şi se va încheia cu finala de sâmbătă, 11 mai, relatează sâmbătă AFP, potrivit Agerpres.
Un locuitor din Malmo, Anders Puschel, a declarat pentru AFP că va participa la o demonstraţie care va avea loc la 9 mai, zi în care Israelul va intra în competiţie, în a doua semifinală a concursului la care Croaţia, Elveţia şi Ucraina sunt considerate favorite.
„Cu acest război în curs de desfăşurare, participarea Israelului ar trebui interzisă, aşa cum Rusia a fost dată deoparte”, a declarat Puschel.
În 2022, societăţile ruseşti de radiodifuziune au fost excluse din Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), care supervizează competiţia, în urma războiului din Ucraina.
De la începutul anului, s-au înmulţit petiţiile care au cerut excluderea Israelului. La sfârşitul lunii martie, candidaţii din nouă ţări, printre care şi elveţianul Nemo, unul dintre favoriţi, au făcut apel la încetarea focului în Gaza.
Cântăreaţa care reprezintă Israelul, Eden Golan, s-a confruntat cu ameninţări, pe care EBU le-a condamnat. „Deşi susţinem cu tărie libertatea de exprimare şi dreptul de a exprimare a opiniilor într-o societate democratică, ne opunem cu fermitate oricărei forme de abuz online, la discursuri de ură sau la hărţuire îndreptate împotriva artiştilor noştri sau a oricăror persoane asociate cu concursul”, a declarat EBU într-un comunicat.
În interiorul Malmo Arena, organizaţia a interzis toate steagurile, altele decât cele ale ţărilor participante, precum şi orice banner cu mesaje politice, două reguli în vigoare de mult timp.
„Sunt sigur că cineva va reuşi să introducă un steag palestinian şi să îl fluture, dar nu e sigur dacă acesta va fi vizibil la televizor”, a declarat Anders Püschel.
– Adunări –
În oraşul Malmo, decorat cu fanioane multicolore, câteva mii de persoane sunt aşteptate la mitinguri pro-palestiniene de-a lungul săptămânii.
„N-am crezut niciodată că vom deveni un eveniment politic la scară mondială” de o asemenea amploare, a declarat Karin Karlsson, responsabilă cu pregătirea Eurovision 2024 în Malmo.
Cu 362.133 de locuitori şi 186 de naţionalităţi, „toată lumea trăieşte în Malmo şi toate conflictele se regăsesc într-o zonă foarte restrânsă”, a rezumat pentru AFP Andreas Onnerfors, profesor de istoria ideilor şi specialist Eurovision. Mai ales că majoritatea populaţiei suedeze de origine palestiniană locuieşte în oraşul-port, al treia localitate ca mărime din regatul scandinav, care se pregăteşte să primească 100.000 de vizitatori.
Securitatea se află în centrul preocupărilor, mai ales în contextul în care Suedia şi-a ridicat nivelul de alertă vara trecută, după acţiuni de profanare a Coranului.
Controalele la punctele de acces în locaţii au fost intensificate. Ofiţeri de poliţie din Norvegia şi Danemarca îşi vor ajuta colegii suedezi, care vor fi mai bine înarmaţi decât de obicei. De asemenea, scena uriaşă a Arenei Malmo va fi înconjurată de agenţi de securitate.
Demonstraţiile vor fi intens supravegheate, iar celulele pentru arest preventiv au fost golite ca măsură de precauţie, persoanele reţinute fiind trimise în alte zone din Suedia.
„Accentul s-a mutat de la competiţia muzicală şi de la bucuria pe care aceasta o aduce”, a declarat cu părere de rău Anders Persson, fan al formaţiei suedeze ABBA, câştigătoare a concursului în urmă cu exact 50 de ani.
– Sărbătoare populară –
Malmo a adoptat sloganul „United by Music” („Uniţi prin muzică”) al ediţiei din 2023 organizată în Marea Britanie după ce Ucraina, ţara câştigătoare în 2022, nu a putut să găzduiască acest concurs.
„La Liverpool a fost anul trecut o sărbătoare aruncată în faţa lui Putin. Anul acesta, Suediei îi este mult mai greu să se poziţioneze, fiind marcată de situaţia din Israel”, a estimat antropologul Lisanne Wilken, specialistă în Eurovision.
Yair Elsner organizează la 9 mai un miting pentru a sărbători participarea israeliană. „Vom fi acolo cu steaguri suedeze şi steaguri israeliene, pentru a arăta ceva pozitiv şi primitor atât în favoarea Israelului şi a democraţiei, cât şi a modului de viaţă occidental”, a spus el.
Membru al micii comunităţi evreieşti din Malmo, el nu a observat niio schimbare de atitudine de la începutul războiului, dar a constatat prezenţa unui sentiment de „nesiguranţă”.
Israelul şi-a sfătuit joi cetăţenii să nu călătorească în oraşul suedez Malmo, unde se va desfăşura între 7 şi 11 mai concursul Eurovision, invocând îngrijorări legate de posibile atacuri asupra israelienilor.
În acest an, Concursul Eurovision a fost puternic afectat de tensiunile și conflictele internaționale, în special războiul din Gaza. Deși evenimentul mult așteptat a avut loc în Suedia, toți ochii au fost pironiți pe cele două națiuni aflate în dispută, Israel și Palestina. Deși Eurovision este un eveniment muzical și cultural, nu poate fi ignorată puterea politică și mesajele puternice pe care aceste țări le transmit prin intermediul cântecelor lor.
În acest articol, vom explora impactul războiului din Gaza asupra Concursului Eurovision din acest an, în special în ceea ce privește participarea celor două țări în competiție, dar și reacțiile publicului și ale artiștilor față de această situație.
Situația din Gaza și concursul Eurovision
Evenimentul de anul acesta, care a avut loc în orașul Stockholm din Suedia, a fost încărcat cu tensiune și controverse din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Ceea ce ar fi trebuit să fie o competiție muzicală internațională a devenit o platformă puternică pentru Israel și Palestina să își exprime opinia și să își promoveze mesajele.
Conform regulilor Eurovision, orice țară membră a Uniunii Europene de Difuzare (EBU) poate participa la concurs, cu excepția cazurilor în care țara este interzisă să joace sau nu este eligibilă pentru a se înscrie. Din acest motiv, atât Israel, cât și Palestina au fost invitate să participe la Eurovision 2019, fără niciun fel de restricții.
Deși Eurovision se concentrează pe unitate și diversitate, situația politică dintre cele două țări a afectat în mod evident atât concursul cât și artiștii care au participat. Atât Israel, cât și Palestina au înțeles că acest eveniment este nu doar o competiție muzicală, ci și o platformă media importantă care poate influența părțile interesate și comunitatea internațională.
Cântecul palestinian „Look Ma Fi” și mesajul său puternic
Palestina a fost reprezentată de artistul Bashar Murad, cu cântecul „Look Ma Fi” (în traducere „Nu există”). Deși această piesă nu a reușit să ajungă în finala Eurovision, mesajul său puternic a fost audiat de milioane de oameni din întreaga lume.
Cântecul lui Murad abordează probleme importante cu care se confruntă comunitatea palestiniană precum dificultatea de a călători liber și restricțiile la vama Israelului. Acesta transmite un mesaj puternic de unitate și speranță pentru depășirea barierelor și diviziunilor.
Deși scena Eurovision nu a fost locul unde aceste probleme au fost rezolvate, mesajul lui Murad a fost o oportunitate de a aduce atenția publicului internațional către problemele cu care se confruntă palestinienii și de a lupta împotriva stereotipurilor și prejudecăților.
Reprezentarea Israelului și legătura cu războiul din Gaza
Israel a fost reprezentat de cântărețul Kobi Marimi, cu piesa „Home” (în traducere „Acasă”). Aceasta a fost prima oară în ultimii 6 ani când Israelul a câștigat Concursul Eurovision, astfel, țara va fi gazda ceremoniei viitoare.
Cântecul lui Marimi a fost dedicat păcii și unității, iar reprezentarea Israelului prin intermediul acestei piese a fost văzută de mulți ca un simbol al speranței pentru o lume fără conflict și violență. Cu toate acestea, prezența Israelului în această competiție a fost intens criticată de unii activiști și artiști care susțin boicotul cultural împotriva acestei țări în semn de protest față de politica sa față de Palestina.
Reprezentarea controversată a actriței Madonna
Un alt moment controversat al Eurovision din acest an a fost apariția cântăreței Madonna în pauza dintre concurenții semifinalelor. Acest lucru a adus mai multă atenție asupra situației tensionate dintre cele două țări, deoarece artista a inclus în spectacolul său un mesaj de pace și dragoste, dar și unul politic.
Pe lângă momentul artistic al Madonnei, o parte din reprezentarea sa a fost o difuzare a drapelului Israelului și a celui al Palestinei, ceea ce a fost considerat de unii ca o încercare de echilibrare a disputelor politice dintre cele două națiuni.
Reacțiile publicului și ale artiștilor
Războiul din Gaza a fost subiectul principal al discuțiilor în mediile sociale și printre spectatorii Eurovision. Publicul a fost împărțit între susținătorii celor două țări, unii susținând boicotul cultural al Israelului, iar alții argumentând că evenimentul ar trebui să fie separat de politică și să promoveze pacea și unitatea.
În plus, mai mulți artiști din competiție au transmis mesaje de solidaritate atât pentru Palestina, cât și pentru Israel. De exemplu, artistul macedonean Tamara Todevska a purtat un tricou cu un mesaj pentru pace și consiliere pentru copiii palestinieni afectați de conflict.
Concluzii
Concursul Eurovision din Suedia din acest an a fost influențat de războiul din Gaza, cu toate că scopul evenimentului este de a promova unitatea și diversitatea. Atât Israel, cât și Palestina au avut oportunitatea de a se exprima și de a-și promova mesajele prin intermediul muzicii.
Deși nu a fost o situație ușoară pentru organizatori și participanți, Eurovision a oferit o platformă pentru a se conștientiza și a se face schimbări. Cu câștigătoarea competiției, Israelul, pregătindu-se să găzduiască evenimentul din 2020, este de așteptat ca tensiunile politice dintre cele două țări să continue să reapară și în următorii ani.
În final, trebuie să ne amintim că Eurovision este mai mult decât o competiție muzicală, ci o oportunitate de a promova unitatea și pacea în lumea noastră în continuă schimbare.
