Într-un an în care investiţiile străine din inima economică a Europei s-au prăbuşit şi în care Cehia a dispărut de pe harta investitorilor, companiile străine au adus în Ungaria şi Polonia mai mulţi bani ca oricând, anunță Ziarul Financiar.
Ungaria a atras anul trecut investiţii străine de peste 13 miliarde de euro, o sumă record şi de două ori mai mare decât cea din 2022, a spus ministrul ungar al afacerilor externe şi al comerţului Péter Szijjártó. Este vorba de investiţii străine directe venite printr-un program guvernamental de stimulare şi la care statul ungar a contribuit cu subvenţii de 2 miliarde de euro. Astfel au fost create 19.000 de locuri de muncă.
Topul proiectelor este dominat de companii chinezeşti, iar dintre acestea cea mai cunoscută este BYD, cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice din lume. Ministrul Szijjártó a remarcat că la nivel mondial în prima jumătate a anului trecut ISD-urile au fost cu 30% mai mici decât în aceeaşi perioadă din 2022. De aceea, a explicat el, Ungaria a obţinut o performanţă remarcabilă.
În Germania, cea mai mare economie europeană, ISD-urile au plonjat în prima jumătate din 2023 la 3,5 miliarde euro, de la 34,1 miliarde euro în perioada similară din 2022, spun datele Bundesbank. Sunt cele mai mici investiţii din ultimii 20 de ani. Tot anul trecut, Polonia, cea mai mare economie est-europeană, a atras investiţii străine de 7 miliarde euro prin intermediul Agenţiei de Investiţii şi Comerţ Poloneze (PAiH).
Suma este, de asemenea, una record şi de două ori mai mare decât cea din 2022, a declarat directorul departamentului de investiţii al PAiH Marcin Fabianowicz. Nivelul record a fost garantat de decizia companiei americane de tehnologie Intel de a-şi construi în Polonia o fabrică de 4,2 miliarde de euro. În acest fel, a evidenţiat Fabianowicz, „gigantul din Silicon Valley garantează Statelor Unite poziţia de cel mai mare investitor străin din Polonia“.
Însă industria electromobilităţii este cea care în ultimii ani a investit cel mai mult, atât ca valoare, cât şi ca număr de proiecte. Sunt mai multe feluri de a evalua investiţiile străine dintr-o ţară. Cele implementate de agenţiile guvernamentale, cum este PaiH, sunt unul dintre ele şi sunt adesea cele mai lăudate. Agenţia poloneză spune că prin proiectele la care a participat în 2023 vor fi create 20.000 de locuri de muncă. Un alt mod de a reda amploarea investiţiilor străine este de a le compara cu PIB-ul.
Calculele Institutului Economic Polonez arată că în 2023 investiţiile străine din Polonia s-au situat la 3,9% din PIB. „Rezultate solide“ care demonstrează că ţara atrage investitori străini, au concluzionat experţii think-tankului. Calculul, bazat pe datele băncii centrale, ia în considerare investiţii străine estimate la 133 miliarde zloţi (30,7 miliarde euro) pentru 2023. Un asemenea nivel părea imposibil după rezultatele din prima jumătate a anului, iar în acele condiţii guvernul polonez asigura că se concentrează pe investiţii de valoare şi pe cooperarea cu companii mari, de prestigiu.
Până la urmă, Polonia a atras mai mult decât vecinii şi s-a descurcat mai bine decât în anii anteriori, când media investiţiilor directe străine a fost de 3,7% din PIB. Investiţiile atrase în 2023 de Cehia, considerată cea mai matură economie din regiune, s-au situat la 3,5% din PIB, iar cele primite de România au fost de 3%.
Ungaria, campionul de necontestat
Campionul de necontestat este Ungaria – 4,6% din PIB, dar performanţa ei reflectă eforturile agresive de a atrage investiţii chineze în domeniul electromobilităţii, au remarcat analiştii de la Institutul Economic Polonez.
Amploarea activităţii investitorilor străini dintr-o ţară se poate măsura şi prin numărul de fuziuni şi achiziţii.
În cazul Cehiei, acest indicator a scăzut în 2023 cu 45%, cel mai mult din ultimii cinci ani. Piaţa cehă a căzut la nivelurile din cea mai întunecată perioadă din pandemie, iar activitatea a fost condusă în cea mai mare parte de companii cehe. Investitorii străini nu au mai ales această cale pentru a face afaceri în Cehia, scrie Forbes.
De vină, apreciază analiştii, sunt activele imobiliare scumpe, banii scumpi, deficit acut de forţă de muncă şi competitivitatea redusă a afacerilor cehe. Acestea au pierdut trenul digitalizării. De asemenea, dezavantajele Cehiei ar mai fi „iadul birocratic“ în sensul că nu există reguli clare pentru toţi investitorii, subvenţiile şi facilităţiile fiind decise individual de guvern, şi infrastructură rutieră insuficientă.
Anul acesta, guvernul a simplificat modul de acordare a stimulentelor de investiţii. Lenka Zdražilová, analist la compania de consultanţă RSM, făcând o comparaţie între investiţiile din regiune, spune că Polonia a devenit „managerul de afaceri al Europei Centrale“.
