Încă de anul trecut, voci independente sau asociații de profil au lansat semnale de alarmă privind riscurile majore pentru economia României, urmare a blocajelor legislative naționale și a investițiilor edilitare din Capitala României. Pe rând, mai multe categorii de probleme au fost supuse dezbaterii publice.
Nucleara bugetară care a explodat deficitul
În toamnă, s-a vorbit despre efectele devastatoare pentru Produsul Intern Brut. Bucharest Real Estate Club (BREC) a publicat o analiză a experților, care anunța: „Capitala României continuă să își micșoreze contribuția la PIB-ul național, ajungând de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021 până la 29,8% în 2022, nivel similar cu cel din 2010, din plină criză financiară. Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 3,45 miliarde de Euro pentru perioada 2022-2026, în timp ce pierderea din valoarea adăugată în economie pentru aceeași perioadă este de 10,4 miliarde de Euro.” Cifrele demonstrau că circa jumătate din deficitul pentru acoperirea căruia s-au crescut taxele și s-au redus cheltuielile bugetare se datorează, conform statisticilor oficiale, stopării tuturor autorizațiilor de construire și suspendării documentațiilor de urbanism din București, acestea conducând la exodul marilor companii internaționale serioase, lăsând mult spațiu de manevră tocmai afaceriștilor dubioși, numiți pe bună dreptate de către presă „rechini imobiliari”. Încă din 2021, o altă asociație – AREI – estima că anularea reglementărilor zonale va genera pagube de miliarde: „suspendarea PUZ-urilor, aferente sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6 se face fără respectarea termenului de transparență decizională conform Legii 52/2003 […] iar proiectele ce vor fi afectate de această decizie sunt în valoare de peste 3 miliarde de euro pentru următorii 2 ani, acestea urmând a avea întârzieri și blocaje semnificative, sau pot fi chiar anulate, investitorii alegând alte destinații.” Ceea ce s-a și întâmplat.
Riscul de naționalizare a proprietății private – alertă de siguranță națională
În paralel cu cei 3 ani de declin ai industriei bucureștene, Asociația Oamenilor de Afaceri a sesizat decidenții politici și opinia publică față de noul proiect de lege inițiat de Ministerul Dezvoltării, reglementare cu un conținut profund neconstituțional, conform acestora. Cei mai reprezentativi angajatori și contributori la buget din România au trimis o scrisoare deschisă liderilor coaliției, arătând că au „constatat cu reală îngrijorare pericolul pe care prevederile existente în Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor îl reprezintă pentru mediul de afaceri și, implicit, pentru economia românească.”
Primul apel public fusese făcut de Andreea Crețulescu, aceasta avertizând asupra unei noi naționalizări, dacă proiectul ar fi votat în forma adoptată de Executiv. Temele ridicate vizau probleme serioase de constituționalitate. Printre altele, sunt criticate:
– sistemul actual de aprobare a PUZ-urilor de sector, ce încalcă principiile statuate în legea fundamentală, precum ale descentralizării și autonomiei locale, lăsând competența pentru reglementări locale (de sector) la nivelul superior (al Capitalei). Mai mult, sistemul actual încalcă principiile reprezentativității politice democratice, prin faptul că desemnați ai partidelor din organizații ale unor sectoare decid asupra modelului de dezvoltare al altor sectoare, fără ca sensul și spiritul mandatului să fie respectat.
– inventarierea spațiilor verzi pe terenuri private, care este neconstituțională, afectând dreptul la proprietate, câtă vreme, în conformitate cu legislația actuală, inventarierea – din păcate nerealizată deloc în București – se poate face pe terenuri aflate în proprietatea publică, tocmai pentru a fi întreținute de autoritățile administrative și a fi cu acces public. A da acces public în curțile oamenilor este, evident, o aberație. Prin eventuala înscriere a terenurilor private în Registrul spațiilor verzi se face, de facto, o expropriere abuzivă, similară confiscării.
– lipsa predictibilității este o mare lovitură pentru economie: o dată pornit un proiect de investiții, acesta trebuie să se supună regulilor de la momentul depunerii cererii de eliberare a certificatului de urbanism, pentru care un particular sau o firmă și-au făcut planuri ce se pot năsrui, generând falimentul, fără vreo vină a inițiatorului.
– construcțiile făcute fără autorizație de construire sunt ilegale, trebuie desființate și nu pot intra în legalitate. Acesta e un principiu universal: efectele încălcării legii trebuie eliminate. Problema apare în cazurile când o autorizație de construire a fost anulată, exclusiv din vina emitentului (autoritatea locală), iar beneficiarul este păgubit și nu poate intra în legalitate, deși a îndeplinit toate imperativele prevăzute de lege, eroarea nefiindu-i lui imputabilă.
Situația la zi – scăderea economiei afectează buzunarele tuturor românilor
Cu doar trei luni în urmă, o analiză Storia arăta o scădere a tranzacțiilor imobiliare din Capitală, cu 13,5% comparativ cu perioada similară a anului 2022. Cercetarea se bazează pe cifrele ANCPI și INS, confirmând efectele blocajului edilitar al ultimilor 3 ani. Îngrijorător este că aceste date pot fi privite ca un exemplu cu risc de generalizare, odată ce legislația privind amenajarea teritoriului și urbanismul, aflată pe circuitul parlamentar, ar fi aprobată în actuala formă, ignorând semnalele de alarmă venite din piață.
Săptămâna trecută, un alt semnal de alarmă privind criza a fost lansat într-o conferință organizată de BREC. Blocajul urbanistic din Bucureşti, alături de impredictibilitatea mediului de reglementare sunt motivele pentru prăbușirea sumelor alocate prin bugetele de investiţii pentru 2024, de la circa 1 miliard la mai puțin de 500 de milioane euro. Aceste reduceri masive înseamnă afectarea încasărilor bugetare, scăderea de viteză a firmelor cu afaceri pe orizontala construcțiilor, creșterea șomajului, dar și exodul celor din Capitală spre Ilfov, din cauza exploziei prețurilor la achiziții și chirii, locuitori care amplifică poluarea, continuând să lucreze și să aibă copiii la școală în București. Mauricio Mesa Gomez, director general al Cordia pentru România şi Spania, a explicat impasul: „În teorie, obiectivul nostru este să dezvoltăm 500 de noi apartamente în fiecare an pe piaţa rezidenţială din Bucureşti. Nu putem începe o nouă dezvoltare în următoarele luni deoarece proiectele noastre sunt puternic afectate de blocajul urbanistic şi lipsa dialogului cu autorităţile. Susţinem dezvoltarea responsabilă şi noi avem şase proiecte majore de regenerare urbană în Europa, cu 7.000 de locuinţe şi 300.000 mp de birouri. Avem parteneriate cu autorităţile din Budapesta, Varşovia, Poznan şi Birmingham, dar nu am reuşit astfel de colaborări şi la Bucureşti“.
Rezultatul: sărăcie, aglomerație, poluare și corupție
Efectele acestui cumul de factori se vor vedea, conform analiștilor, în viața de zi cu zi și în nivelul de trai al bucureștenilor și nu numai. Peste tot în lume, ramura industrială a construcțiilor este considerată indicatorul principal al dezvoltării și perspectivei economice. Asta pentru că imobiliarele (locuințe, birouri sau depozite) antrenează și susțin toate celelalte sectoare economice, mai ales în contextul globalizării și interdependenței dintre firme și state. Cifrele oficială indică o veritabilă prăbușire a investițiilor străine, de la 10 miliarde în 2022 la 6,5 miliarde în 2023. Cum arătam mai sus, încă din 2021 o asociație de profil estima la 3 miliarde de euro minusul cauzat de suspendarea urbanismului în București. Griparea întregului mecanism abia începe să își arate efectele, dat fiind că dezvoltările necesită perioade mari de timp de planificare, operaționalizare și finalizare, iar impactul cel mai dur la adresa finanțelor țării și ale cetățenilor se întinde, pe cale de consecință, tot pe ani de zile. În plus, incapacitatea administrației de a ține pasul chiar și cu acest ritm extrem de redus al investițiilor, contribuie direct la degradarea calității aerului, urmare a aglomerației, la timpi crescuți petrecuți în trafic și la scăderea generală a calității vieții. Mai mult, scăderea investițiilor indică și plecarea marilor jucători internaționali, care au eliberat piața tocmai în favoarea beneficiarilor corupției, acei „rechini” dubioși, care, la adăpostul relațiilor în primării, încalcă legea și construiesc blocuri între case sau prin parcuri.
