Vârsta medie la care românii fac primul credit la bancă a crescut ușor, ajungând în decembrie 2023 la 35,09 ani iar vârsta mediană la 34,08 ani, arată datele Băncii Naționale, transmise la solicitarea HotNews.
Locuințe în BucureștiFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei
Vârsta mediană împarte în două jumătăți egale numărul celor aflați la primul credit în cazul nostru; jumătate din românii care s-au împrumutat pentru prima oară la bănci aveau sub 34,08 ani, iar cealaltă jumătate depășeau această bornă.
Bucureștenii și brașovenii fac primul credit la vârsta mediană cea mai înaintată (35,2 ani), în vreme ce la capătul opus se află Gorj, Teleorman și Mehedinți.
(click pe imagine pentru a o mări)
E drept, România are o cultură a proprietății și nu a locuirii în chirie, dar acest lucru s-ar putea schimba odată cu preluarea modelelor occidentale, chiar dacă asta se va petrece lent în timp. Populația tânără e în scădere, astfel că și cererea de credite ar putea evolua în același sens. Dealtfel, numărul de credite ipotecare aflate în sold la finalul lunii decembrie 2023 era de circa 596.000, mai puține decât cele aflate în sold în decembrie 2022 și respectiv 2021.
Moștenirile ar putea juca un rol esențial, pe fondul unei scăderi a ratei natalității și a împuținării demografice, aratp și o analiză din The Conversation
Obținerea unui credit ipotecar poate fi dificilă pentru unii oameni, deoarece un credit presupune existența unui avans, venituri stabile și suficient de mari pentru a-ți permite achitarea ratelor și obișnuința cu stresul de a nu ți se întâmpla nimic rău în următorii 15-20-30 de ani care să-ți afecteze veniturile.
Mai jos, numărul de credite aflate în sold la finalul lunii decembrie 2023. Sursa datelor: BNR
În Uniunea Europeană, vârsta medie la care oamenii achiziționează pentru prima dată proprietăți este de 34 de ani, cu diferențe mari între state (în Spania primul credit e luat la 41 de ani, în SUA la 36 de ani, de pildă). Durata medie a creditului ipotecar este de 25 de ani, ceea ce înseamnă că plățile sunt finalizate de obicei până la vârsta de 59 de ani, chiar înainte de vârsta de pensionare (65 de ani în majoritatea statelor membre UE).
E drept, condițiile de creditare, salariile și prețurile locuințelor diferă între țări, dar Banca Națională a calculat că pentru a cumpăra un apartament de două camere la Cluj muncești cam tot atât cât ai munci pentru unul similar în Viena.
Timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere (55 mp), fără a lua în calcul cheltuielile de subzistență sau economisirea și fără sprijin financiar de la bănci, cel mai ridicat nivel al indicatorului este înregistrat în județul Cluj, unde sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe.
Pentru achiziția unei locuințe de 55 mp fără a contracta un credit imobiliar sunt necesari aproximativ 12 ani în Viena, aproape 18 ani în Praga și în jur de 15 ani în Budapesta și Varșovia, mai arată datele BNR.
În contrast, în județe precum Giurgiu, indicatorul nu depășește valoarea de șase ani.
E drept, românii stau în medie 27,8 ani cu părinții (potrivit celor mai recente date Eurostat), bărbații locuind în casa părintească mai mult decât femeile. Spaniolii stau cu părinții până la 30,3 ani, grecii până la 30,7 iar italienii până la 30 de ani. În Finlanda, pe de altă parte, oamenii se mută de la părinți la 21,4 ani. Francezii la 23,4 ani iar nemții la 23,8 ani.
Casă părintească ce va fi lăsată moștenire copiilor (tot mai puțini), ceea ce va afecta pe viitor cererea de credite.
În Spania, unde primul credit se ia la 41 de ani în medie, datele OECD arată că prima moștenire vine la 51 de ani. Potrivit aceleiași surse (OECD), numărul moștenirilor crește în continuare. Din 2021 până în 2022, numărul de locuințe moștenite în Spania a crescut cu 3,7% , (peste 17.800 de locuințe moștenite lunar) . Ceea ce face puțin atractiv ca pentru cei 10 ani între semnarea unei ipoteci și primirea unei moșteniri, spaniolul mediu să se lege de un credit dificil și imprevizibil.
