În 1965, NASA a organizat un experiment neobișnuit și controversat, implicând un delfin numit Peter și o femeie pe nume Margaret Howe Lovatt. Scopul experimentului era să se stabilească o formă de comunicare între animale și oameni, iar pentru acest scop, Peter și Lovatt au fost implicați într-o relație complexă și inedită.
NASA a recrutat-o pe Margaret Lovatt, o cercetătoare specializată în comportamentul animal, pentru a instrui delfinii în comunicare în limba engleză. Aceste lecții s-au desfășurat într-un mediu semi-acvatic, într-un laborator dedicat, unde Lovatt a locuit împreună cu Peter, delfinul implicați în experiment.
Sentimente puternice de atracție
În timpul experimentului, Peter și-a dezvoltat sentimente față de Lovatt, iar relația lor a devenit chiar fizică. Într-un interviu, Lovatt l-a descris pe Peter ca fiind un „pretendent obsedat” care o urmărea peste tot și devenea depresiv atunci când era separat de ea. Cei doi locuiau împreună într-o casă special construită pentru ei, jumătate din aceasta fiind inundată cu apă.
Cu timpul, femeia l-a învățat pe Peter să scoată anumite sunete, iar el răspundea cu zgomote similare. Experimentul începuse să dea roade, dar delfinul făcea chestii ciudate. El a generat o legătură intimă cu Margaret care l-a condus spre sfârșit. Criticii au acuzat-o chiar de abuz asupra animalelor.
Sinucidera delfinului Peter
Experimentul a fost în cele din urmă oprit din cauza controversei și a criticilor. Delfinul a fost dus înapoi într-un acvariu, dar era evident afectat de despărțirea de Lovatt. Ulterior, acesta s-a sinucis, coborând pe fundul bazinului și refuzând să mai iasă la suprafață pentru a respira. A fost un final tragic pentru Peter, iar îngrijitorii l-au găsit plutind, fără viață.
Margaret Howe Lovatt a fost acuzată că i-a administrat LSD delfinului Peter, însă ea a negat aceste acuzații. Experimentul a stârnit numeroase controverse și a scos la iveală aspecte importante legate de relația dintre animalele captive și oameni, scrie realitatea.net.
Cazul delfinului Peter a ridicat întrebări importante despre etica cercetării și relația dintre om și animalele captive. A evidențiat și dificultatea de a înțelege comportamentul și starea emoțională a animalelor în captivitate, precum și nevoia de a trata aceste ființe cu respect și grijă.
