Google search engine
AcasăECONOMIEUnde se face evaziunea în România / Gabriel Biriș: Suntem preocupați de...

Unde se face evaziunea în România / Gabriel Biriș: Suntem preocupați de reducerea gap-ului de TVA? Pe dracu!


Evaziunea fiscală în România, în special pe zona de TVA, este mare. Decalajul de TVA este de 9 miliarde de euro (36,7%), adică bani care nu sunt colectați, aceste cifre fiind valabile la nivelul anului 2021 (în acest an vin cele pentru 2022).

Bani cash euroFoto: Elmar Gubisch / Panthermedia / Profimedia

Pe scurt:

  • Decalajul de TVA vine din import, din problema legată de bunurile care nu se declară
  • Pe granița cu Ucraina se fac facturi electronice? Ori pe granița cu Moldova sau Serbia? Nu se face nimic. Acolo este evaziunea fiscală – Dan Schwartz
  • Cred că printr-o vamă mică din România se strâng zilnic câteva sute de mii de euro din acest comerț paralel. Ne uităm dar nu putem să-l atingem – Cristian Rădulescu
  • Cel puțin 70% din gap-ul de TVA vine din B2B, din frauda de tip carusel – Gabriel Biriș
  • Prin e-Sigiliu se va putea urmări tot? Inspectorii fiscali sunt depășiți din punct de vedere al capacității
  • „Introducerea pe față în ANAF a ofițerilor SRI a dus la mizerii de genul (declarația) 088 sau campania de trimitere a antreprenorilor în penal pe motiv că ar fi trebuit să știe că furnizorul furnizorului furnizorilor au furat TVA. Adică răspunderea pe fapta altuia „– Gabriel Biriș
  • SAF-T trebuia să fie un sistem detaliat de raportare care să elimine multe alte declarații. Câte a eliminat?
  • Conectarea caselor de marcat la ANAF ar fi trebuit să reducă din frauda pe TVA
  • AMEF în Cehia, Croația, Portugalia înseamnă aplicații de emitere de bonuri. Nu ai nevoie de case de marcat
  • În acele țări ai nevoie doar de un scaner cu care să te conectectezi la o aplicație, dai informația și primești numărul unic pe bon
  • Croații când le-au implementat și-au recuperat costurile în 3-4 ore din TVA colectat suplimentar
  • Suntem preocupați de reducerea gap-ului de TVA? Pe dracu! Nu suntem preocupați de asta – Gabriel Biriș

„Dacă vorbim de e-Factura special ca instrument prin care să ajungem să încasăm mai mulți bani la bugetul de Stat, părerea mea este ajungem să aflăm că, de fapt, refuzăm să ne uităm cu insistență de unde vine VAT Gap. Vine din import, evident. Vine din problema legată de bunurile care nu se declară, tot comerțul care pe acolo se întâmplă”, a declarat Cristian Rădulescu, partner Taxhouse-Taxand România.

La rândul său, Dan Schwartz, managing partner RSM România a afirmat: „Crezi că pe granița cu Ucraina se fac facturi electronice? Ori pe granița cu Moldova sau Serbia? Nu se face nimic. Acolo este evaziunea fiscală. Este evident lucrul acesta. Atunci de ce să ne ascundem după un pariu că am digitalizat totul și am rezolvat problema? Eventual putem spune că încercăm să rezolvăm o mică parte din ea”.

Cristian Rădulescu a spus să ne amintim de știrile legate de scanerele din vamă care nu merg.

„De ce nu merg? Asta dacă s-ar pune problema de rezolvarea VAT gap. E, din păcate, o lume paralelă în care trăim. Cred că printr-o vamă mică din România se strâng zilnic câteva sute de mii de euro din acest comerț paralel. Ne uităm dar nu putem să-l atingem”, a spus el, la TaxEU Forum.

În ceea ce privește e-Sigiliu, lui i se pare că totul e pus în sarcina aparatului adminsitrativ.

„Eu nu văd o capacitate reală de a verifica prin e-Sigiliu tot ce circulă prin România. Dacă e să ne raportăm la inspectorii fiscali cu care interacționăm vedem adeseori cât de mult sunt depășiți din punct de vedere al capacității”, a mai afirmat Rădulescu.

Prin e-Transport, el nu crede că se rezolvă lucrurile pentru că nu e decât o măsură, în mare parte, de îngreunare a contribuabililor care oricum declarau tot, iar acum au o sarcină mai mare.

SRI a intrat pe față în ANAF și au apărut aberații fiscale

„Dacă avem speranțe să se îmbunătățească colectarea… eu personal nu. Eu am făcut niște lucruri despre care la început am fost mândru, după care mi-am dat seama că am fost tâmpit precum, evaziunea din lista de amenințări la siguranța națională. A fost un subiect pe care îl dezbăteam prin 2008 – 2009. Au băgat-o în lista de amenințări în 2010 și au început măsurile de combatere a evaziunii”, a declarat avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor

Potrivit acestuia, „introducerea pe față în ANAF a ofițerilor SRI a dus la mizerii de genul (declarația) 088 sau campania de trimitere a antreprenorilor în penal pe motiv că ar fi trebuit să știe că furnizorul furnizorului furnizorilor au furat TVA. Adică răspunderea pe fapta altuia”.

Chiar și recent au apărut două persoane la Ministerul de Finanțe. Vezi:

Absolvent al Academiei SRI, numit secretar general la ANAF

Fostă angajată SRI, numită secretar general la Ministerul Finanțelor

„Am obligat pe toată lumea să cumpere case de marcat, nu le-am conectat. Acum le-am conectat, dar nu procesăm datele, nu facem analiză de risc”, afirmă el.

Potrivit lui Biriș, nu se pot fura 9 miliarde euro de oricine.

„Eu am cerut studiul de la ANAF legat de fraude și nu l-am văzut. Mie îmi iese că cel puțin 70% din gap-ul de TVA vine din B2B, din frauda de tip carusel”, a explicat avocatul.

Ce înseamnă sistemul conectării caselor de marcat în alte țări și cum l-a făcut România: acolo nu ai nevoie de case de marcat pentru că se oferă aplicații

„Noi vorbim acum de e-Factura, altă idee pe care am considerat-o bună, dar acum cred că mai bine mă abțineam. Procesul de implementare a e-Facturii a fost pornit în 2016. SAF-T a fost pornit în 2016. SAF-T trebuia să fie un sistem detaliat de raportare care să elimine multe alte declarații. Câte a eliminat?”, a mai arătat Biriș.

Potrivit acestuia, e-Factura, la fel cum am fi vrut să facem și AMEF, trebuiau să fie niște aplicații de emitere a facturilor gestionată de ANAF.

„AMEF în Cehia, Croația, Portugalia sunt aplicații de emitere de bonuri. Nu ai nevoie de case de marcat. Ai nevoie doar de un scaner cu care să te conectezi la o aplicație, dai informația, primești numărul unic pe bon. Cehia din momentul în care a demarat și până a implementat-o a durat 6 luni și a costat 6 milioane de euro. Croații când le-au implementat și-au recuperat costurile în 3-4 ore din TVA colectat suplimentar”, a mai spus avocatul.

El afirmă că a avut curiozitatea să se uite la evoluția gap-ului de TVA în toate statele din UE pe ultimii 20 de ani.

„Veți fi șocați să vedeți cum tot timpul România este în top. Dacă te uiți la mănunchiul ăla de peste 20 (de state n.r.) vezi cum se duce în jos. România tronează deasupra. Gap-ul de TVA a ajuns la 5% în Europa. Noi avem 36,7%. Bulgaria, Polonia, Ungaria sunt la 5%. Cred că suntem singura țară din UE care în 2021 am avut gap mai mare decât în 2020”, spune Biriș.

Avocatul nu vede să existe o aplicare pe rezultat: „De ce facem? Facem ca să ne facem (prefacem n.r.) și să spunem la FMI și UE: «Uite ce măsuri luăm. Suntem preocupați de reducerea gap-ului de TVA». Pe dracu! Nu suntem preocupați de asta”.

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

ȘTIRI POPULARE

COMENTARII RECENTE