Google search engine
AcasăPOLITICANoutăți legate de amenințările hibride, intervenții în afara țării și militarizarea poliției

Noutăți legate de amenințările hibride, intervenții în afara țării și militarizarea poliției


În contextul creșterii amenințărilor la adresa României, Ministerul Apărării Naționale a conceput proiectul unei noi legi a Apărării Naționale. Legea prevede crearea unui centru național militar de comandă, care să coordoneaze și trupele NATO de pe teritoriul României.

Noua lege a fost publicată de MApN și, după adoptarea în Guvern, va fi trimisă în Parlament pentru dezbateri și vot. Proiectul prevede modificări și completări față de vechea lege. În primul rând, introduce noțiunea de amenințări hibride la adresa României, dar și posibilitatea intervenției în afara teritoriului național, atât cu trupe militare, dar și de altă natură, pentru contracararea unor astfel de amenințări hibride. Aceste intervenții pot fi făcute la propunerea președintelui României și dupã consultarea CSAT.

„Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afară teritoriului național”, se arată în proiect.

De asemenea, apare o nouă definiție, cea a forțelor „destinate apărării”, compuse din forțe armate și forțe de protecție.

Din forțele armate fac parte Armata, Jandarmeria, SRI, SIE, STS, Serviciul secret al MAI (DGPI), în timp ce din forțele de protecție fac parte Poliția, Poliția de Frontieră, IGSU. Noua lege a apărării prevede militarizarea angajaților MAI în situația stării de mobilizare sau de război.

Legea apărării stabilește crearea unui nou organism: Centrul Național Militar de Comandă, care va avea rolul unic de comandă și coordonare pentru toate forțele de apărare inclusiv pentru trupele NATO din România.

Proiectul de lege alcătuit de MApN prevede și pregătirea populației pentru apărare.

ALTE DIFERENȚE FAȚĂ DE ACTUALA LEGE A APĂRĂRII NAȚIONALE

Definirea și domeniul apărării naționale: Noua lege oferă o definiție mai cuprinzătoare și detaliată a apărării naționale, subliniind integrarea acțiunilor în diverse domenii, precum cele politice, diplomatice, informaționale, militare, economice, financiare și juridice, în scopul garantării suveranității, independenței și integrității teritoriale. Abordarea este una mai integrată și interconectată a securității naționale, în contrast cu viziunea mai restrânsă a legii din 1994.

Structura sistemului național de apărare: Modificările legislative propun o structură organizatorică actualizată a sistemului național de apărare, subliniind rolul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și al altor instituții în planificarea strategică și operațională.

Răspunsul la amenințările hibride: Noua lege recunoaște în mod explicit amenințările hibride ca provocare majoră la adresa securității naționale, prevăzând mecanisme specifice pentru identificarea, prevenirea și contracararea acestora.

Integrarea și interoperabilitatea cu forțele NATO și ale UE: Documentul pune un accent mai mare pe integrarea și interoperabilitatea forțelor românești cu cele ale NATO și ale Uniunii Europene, reflectând angajamentele României ca membru al acestor organizații.

Pregătirea și reziliența civilă: Se observă o atenție sporită acordată pregătirii populației și instituțiilor civile pentru situații de criză, evidențiind necesitatea unei abordări comprehensive a securității naționale care să includă nu doar aspectele militare, ci și pe cele civile, economice și sociale.

Sancțiuni și răspundere: Noua lege detaliază și actualizează regimul sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor, subliniind importanța conformității și a responsabilității atât pentru instituții, cât și pentru cetățeni, în contextul apărării naționale.

Adaptabilitate și flexibilitate: Documentul evidențiază necesitatea unei capacități sporite de adaptare și flexibilitate a structurilor și mecanismelor de apărare pentru a răspunde rapid și eficient la schimbările din mediul de securitate.

Protecția infrastructurii critice: Noua lege acordă o importanță crescută protecției infrastructurii critice naționale, impunând măsuri specifice pentru identificarea, protejarea și reacția rapidă în cazul amenințărilor la adresa acesteia.

Participarea la misiuni internaționale: Reflectând rolul activ al României pe scena internațională, noua lege detaliază și clarifică procedurile și condițiile de participare a forțelor armate la misiuni și operațiuni internaționale, sub egida organizațiilor internaționale sau în cadrul unor coaliții.

Modernizarea și dotarea forțelor armate: În contextul tehnologic actual și al cerințelor de interoperabilitate cu aliații, noua lege subliniază necesitatea continuă de modernizare și dotare adecvată a forțelor armate, asigurând fundamentul legal pentru procesele de achiziție și actualizare a capabilităților de apărare.

Cooperarea civil-militară: Se pune un accent sporit pe cooperarea între structurile militare și cele civile, inclusiv sectorul privat și societatea civilă, pentru a asigura o abordare integrată a apărării naționale.

Managementul resurselor de apărare: Noua legislație propune un cadru mai structurat pentru planificarea, alocarea și utilizarea resurselor de apărare, inclusiv aspecte financiare și logistice, pentru a maximiza eficiența și eficacitatea eforturilor de apărare.

Educația și formarea în domeniul apărării: Se observă o atenție acordată dezvoltării programelor de educație și formare în domeniul apărării, atât pentru personalul militar, cât și pentru cetățeni, evidențiind importanța pregătirii continue și a conștientizării aspectelor de securitate.

Regimul juridic al stărilor excepționale: Documentul actualizează și detaliază regimul juridic aplicabil în cazul instituirii stărilor de urgență, asediu sau mobilizare, clarificând atribuțiile autorităților și măsurile ce pot fi adoptate pentru gestionarea situațiilor de criză.



RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

ȘTIRI POPULARE

COMENTARII RECENTE