Acţionarul majoritar al companiei Roşia Montană Gold Corporation SA, Gabriel Resources, a dat în judecată o serie de instituții române. Canadienii contestă sechestrul pus pe acţiunile RMGC în contul datoriei de aproximativ 10 milioane de dolari pe care Gabriel Resources o are faţă de Statul Român, reprezentând daunele în urma pierderii procesului desfăşurat la Washington, conform News.ro.
În procese separate, şi RMGC a dat în judecată autorităţile române, reprezentate de mai multe instituţii.
Este vorba despre patru procese, toate înscrise pe rolul Tribunalului Alba în data de 11 aprilie. În două dintre dosare reclamant este Gabriel Resources (Jersey) Limited în calitate de Asociat Majoritar La Roşia Montană Gold Corporation SA, iar în alte două reclamant este societatea Roşia Montană Gold Corporation SA.
Procesele au ca obiect „plângere împotriva rezoluţiei directorului Oficiului Registrului Comerţului” din judeţul Alba.
În cele două procese intentate de Gabriel Resources, compania dă în judecată Oficiul Registrului Comerţului Alba, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, dar şi compania mamă, RMGC, la care şi Statul Român are o parte din acţiuni.
În procesele deschise de Roşia Montană Gold Corporation SA, compania cheamă în instanţă Oficiul Registrului Comerţului Alba, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba.
Notificare de la ANAF
Gabriel Resources contestă o rezoluţie emisă la 1 aprilie 2024 de către directorul Registrului Comerţului din judeţul Alba, prin care a fost pus sechestru pe acţiunile RMGC. Decizia a fost luată la solicitarea reprezentanţilor ANAF, prin Administraţia Finanţelor Publice Alba, în contul datoriei de aproximativ 10 milioane de dolari pe care Gabriel Resources o are faţă de Statul Român, reprezentând daunele acordate statului român în urma câştigării procesului desfăşurat la Washington, la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID).
„ANAF a transmis o notificare de plată celor de la Gabriel Resources la sfârşitul lunii martie 2024 şi, ulterior, a solicitat ORC instituirea sechestrului asigurător pe participaţia de 80,69% a societăţii la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), acţiunile neputând fi vândute sau transferate de către compania minieră cu sediul în judeţul Alba”, notează Ziarul Unirea.
În niciunul dintre cele patru dosare nu a fost stabilit încă primul termen de judecată.
Guvernul vrea banii înapoi
Premierul Marcel Ciolacu declarat, chestionat despre faptul că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a pus sechestru asigurator pe acţiunile Gabriel Resources din cauza căruia compania nu poate vinde acţiunile deţinute în proiectul Roşia Montană, că ANAF îşi face datoria şi au fost pornite procedurile legale. „Presupun că şi dacă ei câştigau procesul, făceau la fel”, a mai spus şeful Guvernului.
„Îşi face datoria ANAF. Am câştigat un proces. S-au pornit procedurile legale. Presupun că şi dacă ei câştigau procesul, făceau la fel”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat dacă ştie şi are de comentat ceva despre faptul că ANAF a pus sechestru pe acţiunile companiei Gabriel Resources şi astfel nu poate vinde acţiunile deţinute în proiectul Roşia Montană, vineri, după vizita făcută la şantierul proiectului „Centura Bârlad”.
Pe 8 martie, tribunalul arbitral de la Washington a respins pretenţiile reclamanţilor în cazul Roşia Montană, companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), obligând companiile să plătească României cheltuielile de judecată, dar şi dobândă.
Reprezentanţii companiei Gabriel Resources şi-au exprimat atunci „dezacordul ferm” şi au spus că decizia tribunalului de arbitraj de la Washington, care a dat câştig de cauză României în dosarul Roşia Montană, este „în întregime incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz”, invocând în acest sens opinia separată exprimată de unul dintre arbitri.
„Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului cheltuielile de judecată ale procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc reprezentată de rata de dobânda la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată ale acestuia în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON şi 928,641.70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, aşa cum este reprezentată de de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenţii formulate de părţi”, precizează decizia tribunalului arbitral de la Washington
Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) se află în mijlocul unui litigiu îndelungat cu autoritățile române în ceea ce privește exploatarea minieră de la Roșia Montană. Unul dintre cele mai recente evenimente este contestarea în justiție a sechestrului pus de autoritățile române asupra bunurilor companiei.
Ce reprezintă acest sechestru și de ce este contestat de Gabriel Resources și RMGC? Hai să aflăm mai multe despre acest subiect.
Povestea exploatației miniere de la Roșia Montană a început în 1995, când Roșia Montană Gold Corporation a fost înființată de compania canadiană Gabriel Resources. Scopul lor era să construiască cea mai mare mină de aur și argint din Europa în zona Roșia Montană din România.
De atunci, au urmat ani de dispute și procese în instanță între companie și guvernul român, iar astăzi suntem în 2021 și litigiul continuă. Unul dintre cele mai recente evenimente este sechestrul pus de autoritățile române asupra bunurilor RMGC. Acesta a fost instituit în iulie 2019, în urma unei decizii a Curții de Apel Alba Iulia, când instanța a dispus ca bunurile și conturile celor două companii implicate să fie blocate.
Ce reprezintă acest sechestru? Acesta se referă la înghețarea bunurilor sau a sumelor de bani ale celor două companii, ca măsură de asigurare pentru a acoperi eventuale pierderi suferite de statul român în cazul în care Roșia Montană Gold Corporation câștigă procesul și primește dreptul de a exploata mineralele de la Roșia Montană.
De la instituirea sechestrului, companiile au contestat decizia în instanță, susținând că aceasta este nelegală și că le-ar putea afecta activitățile curente. Gabriel Resources a argumentat că această decizie le va afecta reputația și va limita capacitatea de a atrage finanțare necesară în vederea derulării proiectului. În plus, companiile susțin că au făcut tot ce le stă în putință pentru a obține toate aprobările necesare pentru proiect, dar au fost întâmpinate mereu de obstacole din partea autorităților române.
Pe de altă parte, autoritățile române au motivat instituirea sechestrului prin faptul că există riscul ca companiile să plece din țară în cazul în care pierd procesul, fără a putea acoperi eventuale daune. Aceștia susțin că exploatarea de la Roșia Montană ar putea cauza daune grave mediului și sănătății locuitorilor din zonă și de aceea nu se grăbesc să acorde toate aprobările necesare.
Deși, în urma deciziilor instanțelor de până acum, Gabriel Resources și RMGC au câștigat câteva bătălii, cum ar fi anularea unor taxe, litigiul rămâne departe de a se încheia. Pe lângă instituirea sechestrului asupra bunurilor companiei, proiectul a fost și respins de către Parlamentul României în anul 2013.
În acest context, Gabriel Resources și RMGC au decis să continue demersurile în justiție, încercând să obțină despăgubiri. De asemenea, companiile susțin că au suferit pierderi financiare importante de-a lungul anilor în care autoritățile române au amânat luarea unei decizii cu privire la proiect.
Chiar dacă decizia definitivă a instanțelor este încă departe, conflictul are un impact semnificativ asupra comunității din Roșia Montană. Acesta a fost și rămâne principalul subiect de dezbatere în zonă, iar locuitorii trăiesc într-o stare de incertitudine cu privire la viitorul lor.
În concluzie, conflictul dintre Gabriel Resources, RMGC și autoritățile române continuă să fie un subiect fierbinte și de actualitate. Instituirea sechestrului este doar unul dintre multele capitole ale acestei povești lungi și complicate. În timp ce companiile luptă în instanță pentru dreptul de a exploata resursele minerale de la Roșia Montană, locuitorii din zonă își văd comunitatea împărțită și trăiesc cu teama că exploatarea ar putea afecta mediul și sănătatea lor.
Deocamdată, nu putem decât să așteptăm deciziile instanțelor și să urmărim evoluția acestui conflict. Sperăm că, indiferent de rezultat, deciziil
